~ UnderGrounD NeTworK ~ You Need A Hand? We've Got Two.~

Ce-ai zice daca, intr-o buna zi, te-ai trezi ca seful tau are patru picioare - si asta pentru ca asa l-a inzestrat Natura, nu pentru ca a fost prea entuziast la petrecerea din seara precedenta - sau o pereche de inotatoare? Cum ai reactiona atunci cand colegii tai si-ar purta cu gratie blana si penele, in locul taioarelor business si al costumelor si ar croncani sau chitai (la propriu) un salut? Altfel spus, ce s-ar intampla daca, intr-un viitor poate nu prea indepartat, ai imparti sarcinile de serviciu si berile de la team building-uri cu indivizi ce nu apartin regnului uman?

Pare greu de crezut, mai ales pentru aceia care inca iau ad litteram un titlu al copilariei precum "Din lumea celor care nu cuvanta". Animalele vorbesc insa - doar ca noi nu am reusit deocamdata sa intelegem exact ce isi spun.

Dar, mai mult de atat, reprezentantele diferitelor ordine, familii si specii au abilitati - ba chiar si deprinderi/naravuri - pe care, pana de curand, ne-a placut sa le consideram a fi exclusiv umane. Si nu e vorba doar de iscusinta in gasirea hranei si auto-aparare sau de genul de dragalasenii pe care le vedem pe "Animal Planet" ori in filmuletele gen "youtube". Ne referim aici la chestii serioase, precum matematica si psihologia cognitiv...

Leoaicele de la Contabilitate

Cercetatorii au descoperit ca pestele-tantar nord-american nu numai ca poate distinge bancurile mari de semeni de-ai sai de cele mici, ci e si in stare sa numere. Ce e drept, numai pana la 4.

"Subiectii" nu au putut sa numere efectiv dincolo de 4 si nici nu au fost capabili sa distinga intre un grup de 12 exemplare si unul de 8 - insa au fost in stare sa diferentieze un banc de 16 pesti de unul de 8. Ceea ce demonstreaza ca pestii pot estima numere mari, dar nu cu acuratete.

Autorii studiului spun ca abilitatile cu pricina plaseaza pestii la acelasi nivel cu maimutele, delfinii si reprezentantii regnului uman care poseda abilitati matamatice reduse, precum copiii de 6-12 luni, sau cei care au un vocabular limitat pentru astfel de reprezentari. (De exemplu, vorbitorii limbii amazoniene Mundurukú nu au cuvinte pentru a desemna numerele mai mari de 5.)

Sunt destule animale care, intr-o masura mai mare sau mai mica, sunt capabile sa numere, sa faca adunari ori scaderi: porumbeii, papagalii, ratonii, dihorii de casa, sobolanii, maimutele (antropoide sau nu). Majoritatea au totusi nevoie de antrenament pentru asta. Insa, de pilda, maimutelor rhesus adulte nu le trebuie vreo pregatire speciala pentru a efectua scaderi de numere mici - iar puterea lor de abstractizare e cu adevarat remarcabila, ele fiind in stare sa reprezinte cifra zero!

Si leii care traiesc in salbaticie par a avea abilitati matematice rudimentare. Atunci cand o gasca de feline aude ragetul unui leu care se apropie, 2 sau 3 femele se duc in intampinarea strainului, mai degraba decat un singur sol. Dar cand aud apropiindu-se 2 lei, femelele care stapanesc teritoriul respectiv trimit 4 de-ale lor...

"Oare cine-i tipul ala tare din oglinda?" sau putina psihologie cognitiva

Elefantii asiatici au simtul sinelui - adica se recunosc atunci cand se privesc in oglinda. O abilitate extrem de rara, pe care, pana nu demult, se stia ca o poseda doar oamenii, delfinii si primatele.

Si ar trebui sa ne gandim bine inainte sa-i spunem cuiva ca e "istet" ca o oaie. Rumegatoarele in cauza recunosc diverse fete - cam 50 ale oilor si cca 10 ale oamenilor -, precum si emotii ca bucuria si supararea. Nu e de mirare ca prefera expresiile pozitive si se simt in siguranta atunci cand vad un chip cunoscut.

Urangutanii sunt pe picior de egalitate cu maimutele antropoide africane si chiar le intrec cateodata. Un exemplar celebru, pe nume Azy, isi comunica gandurile folosind simbolurile abstracte ale unei tastaturi, intelege punctul de vedere al altor indivizi si face alegeri logice ce tradeaza o flexibilitate mintala neverosimila.

In salbaticie, urangutanii isi construiesc unelte cu care extrag insectele din scorburi, folosesc frunzele pe post de umbrele - sau de aparatori, cand se catara pe un arbore cu spini - si chiar le rasucesc intruchipand un soi de papusi, pe care apoi le leagana.

Insa, precum am spus si mai sus, toate acestea nu sunt caracteristice doar primatelor, cu care avem stramosi comuni mai recenti. Stancutele neocaledoniene rezolva probleme, confectioneaza si folosesc unelte - sunt in stare sa indoaie o bucata dreapta de sarma, pe care nu au mai vazut-o vreodata, pentru a o utiliza apoi intr-un anumit scop. Iar abilitatile lor nu sunt invatate de la adultii speciei, ci sunt deja mostenite genetic.

Stancutele au, asadar, o reprezentare mentala a uneltei pe care vor sa o confectioneze. Cu alte cuvinte, ele poseda atat creativitate, cat si putere de anticipare. Si nu sunt singurele.

O specie de gaita californiana are habar de intentiile altor surate si actioneaza in consecinta. Uneori, dupa ce a ascuns ceva de mancare, ea revine pentru a muta de acolo proviziile - banuieste ca a fost urmarita si nu vrea ca, la un moment dat, sa fie si pradata. De asemenea, in conditii normale, gaita retine cat timp a trecut de cand a ascuns hrana si unde se afla aceasta, astfel ca o recupereaza inainte sa devina de neconsumat.

Latru, deci sunt destept

Insa cand e vorba de pasari si de capacitatile mentale superioare, precum memoria, intelegerea simbolurilor, constiinta de sine, creativitatea etc., nu exista probabil vreuna care sa-i depaseasca pe papagali. In toamna lui 2007 s-a stins din viata cea mai "umana" dintre aceste zburatoare.

Alex, papagalul-discipol al dr. Irene Pepperberg de la Universitatea Brandeis (Massachussets), putea sa deosebeasca forme, culori, marimi si materiale, stia sa numere corect pana la 6 si invatase cum sa-si foloseasca aparatul fonator pentru a imita alte aproape 100 de cuvinte din limba engleza. Ba chiar inventase un termen, "bana-cire", ca sa desemneze un fruct ce avea, pentru el, gust de banana si aspect de cireasa - marul -, si ii corecta pe papagalii mai tineri care pronuntau gresit anumite cuvinte.

Mamiferele sunt insa cele care exceleaza in a recunoaste diferitele reprezentari abstracte ale lumii reale. In urma cu cativa ani, border collie-ul Rico ii uimea pe specialisti cu un vocabular de 200 de nume de jucarii si cu o capacitate crescuta de a memora noi denumiri, aidoma unui copil mic.

Rico a fost insa "invins" de un alt collie, Betsy, posesoarea unui bagaj de 340 de cuvinte si a unei abilitati aproape neverosimile: stabilirea de legaturi corecte intre fotografii si obiectele reprezentate de acestea, pe care nu le vazuse vreodata.

Iar adevaratii maestrii in flexibilitate cognitiva si comportamentala sunt, fara indoiala, delfinii. Oamenii de stiinta nu stiu nici acum ce semnale folosesc aceste vietati, de exemplu, pentru a-si sincroniza salturile si alte miscari, in salbaticie - in schimb, ele au inceput sa ne invete limbajul, cu tot cu sintaxa si semantica.